Asta rezulta cand incepem noi sa ne amintim

10:14 pm alb, gri

Asaaa. Asta se intampla ieri, inainte sa patim faza de la sala. Pana sa ajungem acolo, ne-au luat amintirile mintile. Am inceput sa insiram fiecare joc pe care il jucam cand eram pici, mai ales alea inventate de noi. Tin minte ca totul arata altfel deca arata acum. In loc de parcari era pietris, in locul de gradina verde de acum atunci se gasea muuult pamant, iar in loc de asfaltul si bordurile inalte erau puse niste borduri foarte, foarte micute. Si bancile erau altele si erau verzi, iar acum plopii inalti de alta data nu mai exista. Bara din fata centralei (de care legam noi sfoara si puneam scandurele sa ne facem scranciobele) s-a evaporat si ea. Baba Vantu si Mosu Vantu de care ne era noua frica ( sau mai bine zis, de varga lor, portocalie sau verde, nu mai stiu:)) ) nu mai sunt. Ei locuiau la parter si aveau o boala daca stateam si ne jucam in scara. Noua, parca de-al naibii ne placea sa ne jucam acolo. Eram si foarte inspirati, jucam baba oarba :)). Apoi si cand dadeam cu nasu de baba sau mos…scapa cine putea, dar varga aia, din cate am auzit, ustura al naibii de rau:-”.

Ana si Ionut concurau mereu la “cine mananca mai multa guma de pe jos”. Eu tipam mereu la mama la geam, pentru ca daca cineva isi cumpara “ceva bun”, trebuia sa am si eu. Ionut striga si el toata ziua “mamiiiiiicaaaaaaaaaaaa”. Ana era o caprita care alerga mereu, Mela o enervanta ce pica toata ziua pe asfalt si se lovea:))))

La perete era un joc destinat in special fetelor (asta nu inseamna ca nu se mai bagau si baietii in seama uneori:)) ). Se juca cu mingea, care era batuta de perete dupa cum urmeaza: de 10 ori intr-un anumit mod, de 9 ori in alt mod si tot asa pana la 1. Tin minte ca 3`ul era cel mai greu de executat, trebuia sa stam cu maine incrucisate:)). Dupa ce faceam toate astea urma “Moara”, adica faceai toate chestiile de la 10 la 1 fara oprire. Dupa, o luam de la capat, doar ca incepeam numaratoarea de la 9. In final, urma “Moara generala”, executarea tuturor “morilor mici” fara oprire:)). Apoi, daca mai aveam chef, incepeam jocul de la 1 la 10. Wow, cine a dat ma numele astea:))?

Gropita era un joc la care se inhamau mai mult baietii. Trebuiau sa faca niste gropite in pamant, dupa care aruncau cu banuti mici si nu mai stiu care era scopul:)).

Colturile, un joc pe care-l jucam in scara blocului. Eram 5 copii, dar colturi de perete erau doar 4, evident. Trebuia sa ne punem toti in centrul salii, sa na invartim pana unul zicea “nu mai stiu ce” si fiecare ocupa un colt. Cel care ramanea fara colt…nici de-mi dau un pumn in cap nu reusesc sa-mi aduc aminte ce se intampla cu el:)).

Oina maaaaa, dar oina in stilul nostru=)). Mada si George nu aveau voie ca erau dusmani de la scara vecina pe atunci:)) si mereu ne certau vecinii ca dam cu mingea in masinile lor.

De-a mama si de-a tata. Daaa, tatal era Marian, nu prea mai stim nimic de el, il vad rar prin oras, iar mama era o alta fata, Ana( e la facultate la Bucuresti acum). Taraba din fata centralei era magazinul, bancile erau autobuze, frunzele bani si cate altele:)).

Elastic. Aici Robert era cel mai ofticat. Cu sau fara 90 de grade?=))

De`a Baba Vantu:)) Aici Ana o imita pe tanti si alerga cu un bat dupa noi. Noi fraieri, alergam si strigam cat puteam de tare “vine Baba Vantuuuu”, ea stand la parter, cu geamurile larg deschise:))

Iernile erau bestiale. Erau 2 fete de la alt bloc, mai mari ca mine, care mereu mergeau si aveau grija de mine la sanius, cand nu era tata. Si ce partie era…acum sunt case construite acolo. Saream la trambulina=)).  Exista partie pana si in fata blocului.

Ionica si bostaneii, Sticluta cu otrava, 9 pietre, Flori fete sau baieti, Lapte gros, Calutii, Tara tara vrem ostasi, Ascunsa( in centrala:)) ) si imitatul unor emisiuni de la TV(aici Andreea,Catalina si Ange erau experte) astea si multe altele au fost jocurile copilariei noastre, nu cred ca as putea sa le cuprind pe toate aici.

Si cine stie cate chestii mi-au scapat sau nu imi amintesc. Stiu doar ca eram indragostita de Cosmin, fiul vecinei mele care e cu zeci de ani mai mare ca mine, iar acum are nevasta si copil:))))).

PS: stiu ca n-am fost prea coerenta in ceea ce am zis, dar mi-s prea dragi aceste amintiri ca sa ma gandesc la asta acum.

6 Responses
  1. George :

    Date: June 6, 2010 @ 4:25 pm

    Dinastea faceam si eu cu tovarasii mei :)). Defapt ce nu faceam noi când eram copii ?:))=))

  2. Bogdan Epureanu :

    Date: June 6, 2010 @ 6:32 pm

    Frumoase amintiri… ai fost norocoasa ca ai avut in jurul tau atatia copii de varsta apropiata tie :)

  3. Madalina :

    Date: June 6, 2010 @ 7:43 pm

    Da… din punctul asta de vedere chiar am fost o norocoasa.

  4. Adana :

    Date: June 9, 2010 @ 1:38 pm

  5. Madalina :

    Date: June 9, 2010 @ 1:42 pm

    Da ma…s-au schimbat multe…:)

  6. Amintiri - Amintiri - Amintiri - Copilarie | Dialoguri somnoroase - Blog Piatra-Neamt :

    Date: January 23, 2011 @ 11:19 am

    [...] Pff, as putea continua la infinit. Despre subiectul asta am mai aberat cate ceva: aici si aici. [...]

Comentezi?

Comentariul tau

Poti utiliza tag-urile: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acum ca ti-ai exprimat opinia, comentariul tau va trece printr-un sistem anti-prostie si va fi acceptat doar daca Centaurul Sef il aproba.